Uneori mergi la un eveniment pentru vinurile din program și constați la plecare că vinul a fost doar pretextul pentru întâlniri și conversații mai savuroase decât orice ai avut în pahar.
La sfârșitul lunii iunie am ajuns la Ruse pentru a participa la o degustare dedicată vinurilor de pe ambele maluri ale Dunării. Ideea mi s-a părut interesantă încă de la început: șase crame – trei din Bulgaria și trei din România – reunite într-un parcurs care urmărea fluviul de la Vidin până în Delta Dunării. Vinul.ro a fost partener media al evenimentului susținut de Anelia Hristova și Iulia Bahovski, alături de care am organizat și Eurovinionul (la Wine Yard, în București), care a atras un număr foarte mare de iubitori de vin entuziaști.
Deși Bulgaria este un vecin cu o tradiție viticolă importantă, vinurile lor ajung destul de rar în paharul consumatorilor români, iar astfel de ocazii sunt binevenite. A fost interesant să văd stiluri diferite, soiuri pe care nu le întâlnim foarte des la noi și interpretări care mi-au confirmat că merită să privim mai atent spre ceea ce se produce dincolo de Dunăre.
La fel de interesante au fost însă reacțiile celor din jur. Participanții nu încercau să stabilească un câștigător între România și Bulgaria. Comparau, puneau întrebări, reveneau asupra unor vinuri, discutau despre soiuri, despre aciditate, despre fruct, despre locul din care provin. Tipul de curiozitate sinceră pe care îl întâlnești atunci când oamenii vin la o degustare ca să descopere, nu doar să confirme ceea ce știau deja.
Mi-a rămas în minte un lucru simplu: în lumea vinului, granițele există pe hartă, dar dispar foarte repede atunci când începe conversația. Un pahar bun deschide inevitabil o discuție, iar discuțiile de la mesele degustării treceau firesc din română în bulgară și în engleză, fără ca limba să fie vreodată o piedică. Vinul era, de fapt, limbajul comun.
Evenimentul a coincis cu „Parada Dunării – Două Steaguri, Un Singur Fluviu”, iar atmosfera din Ruse a fost una aparte. După o trecere cu emoții a Podului, pentru că urma să se închidă circulația la ora 17:00, iar noi am fost printre ultimele mașini cărora le-a fost permisă trecerea graniței, am reușit să asistăm și la paradă. Sute de ambarcațiuni pe fluviu, demonstrațiile Șoimilor României, oameni adunați pe faleză și spectacolul de seară au transformat orașul într-un loc plin de energie. Pentru noi, care am fost acolo și ca vizitatori, nu doar cu agenda de jurnalist în mână, a fost una dintre acele zile în care munca și pasiunea se îmbină perfect.
O concluzie generală ar fi că astfel de evenimente au un rol mai important decât acela de a promova câteva etichete. Ele creează contexte în care oamenii descoperă regiuni viticole noi, schimbă idei și pleacă acasă cu mai multă curiozitate decât aveau la sosire. Iar pentru noi, cei care scriem despre vin, acesta este probabil cel mai valoros lucru pe care îl putem observa: momentul în care un pahar devine începutul unei conversații.
Mi-aș dori să văd mai des astfel de proiecte comune între România și Bulgaria. Avem aceeași Dunăre, un patrimoniu viticol bogat și multe povești care merită spuse împreună. După experiența de la Ruse, mi se pare că acesta este un drum care abia începe. Iar noi, desigur, vom contribui cu tot ce putem pentru a susține astfel de demersuri.